Într-un context economic marcat de instabilitate în anul 2026, familiile din România se confruntă cu o scădere drastică a puterii de cumpărare. Veniturile care bat pasul pe loc, coroborate cu inflația persistentă și riscul tot mai mare de pierdere a locurilor de muncă, îi determină pe cetățeni să își restructureze drastic bugetele lunare. Prioritatea absolută a devenit acoperirea costurilor fixe, precum utilitățile, ratele bancare și alimentele de bază, în timp ce serviciile considerate neesențiale sunt eliminate de pe lista de cheltuieli.

Conform unor date recente furnizate de Asociația CFA România și analizate de PSNews.ro, scăderea consumului de servicii a fost de 6,2% în luna februarie comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această tendință indică faptul că românii preferă să direcționeze resursele financiare rămase după plata taxelor către nevoile urgente, amânând orice investiție sau răsfăț personal.

Impactul cel mai sever este resimțit de industria frumuseții, unde saloanele de coafură și centrele de profil raportează un declin de 22,3%. Nici sectorul HoReCa nu scapă de efectele crizei, înregistrând o contracție de 12,1%, pe măsură ce mesele la restaurant și escapadele de weekend au devenit rarități. Chiar și serviciile de curățătorie sau spălătorie sunt evitate, având o scădere de 5,9%.

Nici comerțul cu amănuntul nu traversează o perioadă mai bună, înregistrând un recul de 6,2%. Modificările se văd direct în coșul săptămânal: dacă în 2025 o familie aloca aproximativ 550 de lei pentru cumpărături, acum încearcă să nu depășească pragul de 500 de lei, o economie de 200 de lei pe lună făcută prin renunțarea la anumite produse.

Perspectivele economiștilor pentru viitorul apropiat rămân rezervate. Potrivit indicatorului de încredere macroeconomică al CFA România, 47% dintre specialiști anticipează o creștere continuă a inflației în următoarele 12 luni. Totodată, 86% dintre experți prevăd o depreciere a monedei naționale, cu estimări ale cursului valutar de 5,1303 lei pentru un euro în următoarele șase luni și de 5,1644 lei în orizontul unui an.

Prognoza de creștere economică pentru acest an a fost diminuată la doar 0,7%, în timp ce datoria publică ar putea atinge pragul de 63% din PIB. În plus, sectorul energetic ar putea genera noi presiuni asupra prețurilor de la raft, având în vedere că se estimează un preț al petrolului de până la 103 dolari pe baril în cursul anului viitor. În acest peisaj dominat de incertitudine, românii aleg prudența, eliminând confortul pentru a-și asigura supraviețuirea financiară.