Pe data de 12 aprilie 2026, credincioșii ortodocși celebrează Învierea Domnului, un eveniment central al calendarului religios, marcat de o varietate de ritualuri transmise din generație în generație în toate provinciile istorice ale țării. Această sărbătoare încheie o perioadă de șapte săptămâni de post, inițiată în februarie, interval dedicat purificării spirituale și abținerii de la gânduri sau fapte negative, conform informațiilor publicate de redactia.ro.

Pregătirile culminante au loc în Săptămâna Mare, Joia Mare fiind momentul în care gospodăriile sunt igienizate complet, iar preparations pentru masa festivă sunt demarate. Tradiția impune vopsirea ouălor, în special în culoarea roșie – simbol al sacrificiului cristic – și coacerea păștii, un preparat tradițional din aluat cu brânză. Tot acum se pregătesc mâncărurile din carne de miel, care reprezintă sacrificial pascal simbolic.

În prima zi de Paște, masa de sărbătoare începe obligatoriu prin consumul unui ou roșu, element despre care se crede că oferă vitalitate și sănătate. În numeroase comunități, alimentele sunt binecuvântate la biserică, iar familiile ciocnesc primul ou împreună pentru a garanta unitatea grupului pe tot parcursul anului. De asemenea, purtarea de haine noi simbolizează regenerarea, iar lumina de la slujba de Înviere este păstrată în locuințe pentru protecție în perioadele dificile.

Lunea Paștelui aduce obiceiuri regionale specifice, cel mai cunoscut fiind „stropitul” în Transilvania, unde tinerele sunt vizitate de băieți care le dau cu parfum sau apă pentru noroc și frumusețe. În anumite zone din Ardeal se păstrează și datina decorării unor crenguțe sau pomi cu ouă vopsite.

Cea de-a treia zi a sărbătorii include ritualuri comunitare, precum „Paparuda” în Dobrogea, menit să aducă precipitații și belșug, sau activități în aer liber pentru consolidarea relațiilor sociale. Specifice zonelor sunt și alte obiceiuri: copiii din Maramureș vestesc Învierea la vecini, fetele din Bucovina spală clopotul bisericii pentru a obține apă „miraculoasă”, iar în Moldova copiii folosesc o cană cu apă, monede și ouă pentru a se spăla pe față, sperând la prosperitate. Inedit este obiceiul din Țara Moților, unde tinerii trebuie să păzească toaca, iar eșecul acestora atrage obligația de a organiza o masă festivă pentru restul comunității.

Superstițiile pascale rămân puternic înrădăcinate, în special în satele românești, unde se crede că somnul în ziua de Paște aduce ghinion, iar consumul ouălor fără sare previne transpirația excesivă peste an. Unii credincioși păstrează un ou roșu timp de 40 de zile ca talisman al norocului. Pentru protecția casei, se mai folosesc bucăți de fier așezate sub prag sau lumânarea de la Înviere aprinsă la nevoie, în timp ce privitul într-un vas cu apă curată în dimineața de Paște este considerat un remediu pentru claritatea vederii.