Sistemul energetic din România se confruntă cu dificultăți majore în competiția cu Bulgaria privind eficiența, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Într-o analiză recentă publicată de Libertatea, expertul subliniază că prețurile ridicate la electricitate sunt alimentate de rigiditatea rețelei naționale și de gestionarea deficitară a perioadelor de surplus și de consum maxim.

Statisticile aferente lunii aprilie 2026 indică o anomalie economică severă: România a vândut energie la un preț mediu de 50 de euro/MWh, însă în intervalele de seară, când cererea este maximă, a recurs la importuri ce au atins 250 de euro/MWh. Conform datelor AEI, plățile către Bulgaria pentru importuri au însumat circa 33,4 milioane de euro, în timp ce încasările din exporturi către vecinii de la sud au fost de doar 5 milioane de euro.

„În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Problema fundamentală nu este capacitatea de producție, ci momentul în care aceasta este disponibilă. Președintele AEI subliniază că România deține o capacitate instalată în parcuri eoliene și fotovoltaice de 10.100 MW, depășind semnificativ cei 6.700 MW ai Bulgariei. Cu toate acestea, Sofia reușește să capitalizeze mai bine resursele regenerabile.

„România produce, Bulgaria câștigă. Produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, punctează specialistul. Diferența este dată de investițiile în unitățile de stocare: Bulgaria a atins deja o putere de 2 GW în baterii (capacitate de aproape 8 GWh), în timp ce România dispune de doar 0,6 GW (puțin peste 1 GWh).

Flexibilitatea rețelei bulgare este de cinci ori mai mare decât cea a României, raportul dintre capacitatea de stocare și cea regenerabilă fiind de 30% la sud de Dunăre, față de numai 6% în țara noastră. De asemenea, raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu la orele de vârf este de 40% în Bulgaria și doar 7,5% în România.

Această lipsă de infrastructură face ca piața românească să fie vulnerabilă în fața oscilațiilor de preț. Transelectrica a confirmat că sistemul electroenergetic național (SEN) operează sub un „un grad ridicat de solicitare operațională”, România menținând recordul de preț în rândul Uniunii Europene, chiar dacă nu mai este cea mai scumpă piață de pe întreg continentul.

Fără măsuri rapide de implementare a bateriilor, energia solară produsă la prânz va continua să se devalorizeze. „Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin. România riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate structurală”, susține președintele AEI.

Analiza concluzionează că Bulgaria a anticipat miza noului deceniu, focusându-se pe stocarea inteligentă, nu doar pe panouri și turbine. Dumitru Chisăliță avertizează că România se află într-un paradox: „În ritmul actual, România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea”.