Data de 21 mai reprezintă o zi de mare însemnătate atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic, fiind dedicată cinstirii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Această sărbătoare creștină îi celebrează pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta, figuri centrale ale istoriei creștine.

Conform sursei noutati.info, Constantin, care a condus Imperiul Roman între anii 306 și 337, este legat de un moment istoric decisiv. În 312, înaintea confruntării cu Maxentiu, acesta a văzut pe cer o cruce luminoasă, însoțită de inscripția „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”. Ulterior, printr-o viziune nocturnă, i s-a cerut să utilizeze simbolul sfintei cruci pe steagurile armatei sale drept ocrotire divină, strategie care i-a adus victoria.

Mama împăratului, Flavia Iulia Helena, a rămas în conștiința credincioșilor drept o femeie profund evlavioasă, fiind cea care a organizat un pelerinaj în Palestina, unde se spune că a descoperit relicvele Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos. O tradiție populară susține că descoperirea s-a produs după ce moaștele sfinte au adus la viață un mort peste care au fost trecute pe rând trei cruci pe o colină, cea din urmă dovedindu-se a fi cea autentică.

Sărbătoarea, marcată cu cruce roșie, este purtătoare de numeroase tradiții și superstiții transmise prin viu grai. Printre acestea se numără obiceiul de a aduce bujori în locuință pentru bunăstare sau ducerea la biserică a unei ofrande compuse din bujori, lămâiță, pâine și dulciuri pentru sănătate.

În mediul rural, 21 mai este un prag al calendarului agricol. Această zi este cunoscută sub denumirea de „Constantin Graur” și este marcată prin repaus, de teama dăunătorilor. „Oamenii de la sate nu merg la muncile campului pentru a avita pagubele. Nu se mai seamana porumb, ovaz, mei. Ziua este cunoscuta si ca ziua lui ”Constantin Graur”, iar cei care au vii nu muncesc pentru ca graurii sa nu le distruga podgoriile”, subliniază sursa menționată.

Tot de ziua Sfinților, ciobanii stabilesc organizarea turmelor pentru sezonul de pășunat, desemnând baciul și locația stânelor. Pentru protecția locuinței împotriva energiilor negative sau a „Necuratului”, gospodinele apelează la aghiasmă, tămâie și focuri aprinse în curte, în jurul cărora se adună membrii comunității locale.

De asemenea, pentru atragerea prosperității financiare, un obicei vechi cere ca bărbații să noteze seriile bancnotelor cheltuite zilnic, considerându-se că acest gest fixează banii în casă. Nu în ultimul rând, prezența unei icoane cu cei doi sfinți este considerată o pavăză împotriva pagubelor și a dușmanilor ascunși, fiind totodată asociată cu îndeplinirea dorințelor și cu momentul din an când puii de păsări încep să execute primele zboruri.