Înălțarea Domnului reprezintă unul dintre reperele fundamentale ale calendarului ortodox, fiind prăznuită la 40 de zile după Învierea lui Hristos. În anul 2026, această sărbătoare are loc pe data de 21 mai, fiind marcată prin ceremonii religioase solemne în toate bisericile din România.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul noutati.info, credincioșii îmbină momentele de rugăciune și reculegere cu respectarea unor tradiții și obiceiuri care s-au păstrat cu sfințenie de-a lungul timpului. O preocupare centrală a creștinilor în această zi vizează actele de milostenie, în special pomenirea celor care au trecut în neființă.

Conform datelor oferite de sursa menționată, cei care doresc să ofere de pomană în această zi sfântă pot pregăti pâine caldă sau azimă, ouă roșii – care amintesc de jertfa și Învierea Mântuitorului – brânză, ceapă verde, plăcinte și fructe de sezon. Aceste ofrande sunt, de obicei, însoțite de colaci și lumânări aprinse, fiind împărțite după finalizarea Sfintei Liturghii, sub forma unei jertfe din care, în anumite regiuni, nu lipsesc nici ceaiul sau laptele dulce.

Din punct de vedere al tradițiilor populare, ziua Înălțării păstrează simboluri puternice. Oul roșu rămâne o constantă, fiind consumat alături de prescură pentru a evoca trupul lui Hristos, în timp ce ramurile de nuc sunt purtate în păr sau la brâu pentru invocarea protecției divine. Totodată, bunicii noștri obișnuiau să atingă animalele din gospodărie cu leuștean, pentru a le feri de boli și a le asigura o dezvoltare sănătoasă. Salutul consacrat în această perioadă, valabil până la Rusalii, este „Hristos s-a Înălțat!”, cu replica „Adevărat s-a Înălțat!”.

Respectarea sărbătorii implică și evitarea anumitor activități domestice care ar putea știrbi caracterul sacru al zilei. Astfel, tradiția populară recomandă să nu se coasă, să nu se spele și să nu se calce. De asemenea, credincioșii evită curățenia generală în ziua respectivă, considerând că gospodăria trebuie pusă la punct din ajun. Totodată, se evită împrumutarea banilor sau scoaterea gunoiului din casă, gesturi asociate cu risipa și pierderea bunăcuvântării, în timp ce atitudinea corectă trebuie să fie una de iertare, evitându-se orice urmă de ceartă sau bârfă.

Însemnătatea religioasă a acestui praznic este ancorată în Noul Testament, care descrie momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor. Evenimentul, petrecut în prezența Apostolilor și a peste 500 de martori, a marcat sfârșitul misiunii vizibile a Mântuitorului pe pământ și debutul lucrării misionare apostolice. Această zi este percepută drept un moment de unire a cerului cu pământul, oferind credincioșilor un răgaz pentru inaltare sufletească și comuniune prin fapte bune și rugăciune.