Moșii de vară, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților, sunt marcați anual în sâmbăta premergătoare Rusaliilor. În anul 2026, această zi de pomenire a celor trecuți la cele veșnice este pe 30 mai, fiind o perioadă în care tradiția creștină atribuie o valoare spirituală sporită rugăciunilor făcute pentru sufletele strămoșilor. Conform informațiilor publicate de Libertatea.ro, această sărbătoare reprezintă un gest de recunoștință și unitate spirituală între generații.

Ritualul de pomenire centralizează participarea credincioșilor la biserică pentru slujbele de parastas, unde preoții oficiază rugăciuni pentru iertarea păcatelor celor adormiți. Credincioșii aduc pomelnice cu numele celor dragi, alături de ofrande tradiționale, precum coliva, colacii și vinul. Proba milosteniei este esențială în această zi, fiind un act de credință prin care se dăruiesc alimente, cum ar fi sarmale, orez cu lapte, preparate din fructe de sezon precum cireșele sau căpșunile, în vase noi, cu scopul de a aduce alinare sufletelor plecate.

În comunitățile rurale, ziua începe cu vizite la cimitir pentru îngrijirea mormintelor, aprinderea lumânărilor și așezarea florilor. Totodată, de Moși, ramurile de tei și frunzele de nuc sunt nelipsite din biserici. După ce sunt sfințite, acestea sunt duse la casele credincioșilor și așezate la icoane, existând credința că vor proteja gospodăria de boală și pagube. Unele tradiții locale folosesc chiar și flori de tei sfințite pentru a preîntâmpina efectele negative ale furtunilor.

Folclorul românesc păstrează numeroase interdicții specifice pentru această zi. Astfel, se consideră că este neadecvat să se utilizeze mătura pentru curățenie sau să se arunce gunoiul, pentru a nu tulbura liniștea morților. De asemenea, femeile evită torsul sau tricotatul, pentru a nu rupe legătura ritualică a pomenirii, iar familia nu ar trebui să consume hrană până când nu se termină distribuirea pomanelor. Sărbătoarea insistă și pe evitarea oricăror conflicte sau a activităților în locuri considerate necurate, cum ar fi răscrucile izolate.

Biserica Ortodoxă subliniază că parastasul este o formă de mijlocire, prin care cei vii se roagă pentru sufletele celor plecați. Pe lângă aceste pomeniri individuale ori colective menționate în calendarul creștin, rugăciunea specifică de Moșii de vară rămâne un pilon al acestei zile: „Pomenește, Doamne, pe cei ce intru nădejdea Învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinti și frați ai noștri și pe toți cei care intru dreaptă cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul său cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor si noua Impa­ratia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si ves­nice si des­fatarea vietii Tale celei ne­sfar­site si fericite. Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreuna și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!”