Primești bani de la rude? Ce trebuie să faci ca să nu ai probleme cu ANAF și bănci
Ultimele articole
Transferurile bancare între rude sunt frecvente, însă în 2026, instituțiile financiare și autoritățile fiscale sunt mult mai atente la fluxurile de bani. Chiar dacă un ajutor financiar primit de la familie pare o operațiune banală, este esențial să existe dovezi clare privind sursa fondurilor, mai ales când sumele sunt mari sau tranzacțiile se repetă.
Deși transferurile între părinți, copii sau frați sunt permise și nu atrag automat plata unui impozit, este recomandat ca beneficiarii să dețină documente justificative. În situația unor sume consistente, folosite pentru achiziții importante, cum ar fi avansul pentru o locuință, legislația oferă un cadru clar. Conform Codului civil (Legea nr. 287/2009), donațiile se realizează, de regulă, prin înscris autentic la notar, așa cum prevede articolul 1011.
Există excepții, precum darurile manuale sau donațiile indirecte, unde actul notarial nu este obligatoriu. Totuși, chiar și în aceste cazuri, o dovadă scrisă între părți poate preveni neclaritățile. Aceasta ajută la demonstrarea faptului că banii reprezintă o donație și nu venituri nedeclarate care ar putea atrage atenția fiscului.
În general, sumele primite de la rude nu sunt considerate venituri salariale sau din activități independente, deci nu sunt impozitate automat. Totuși, problemele apar când proveniența banilor este incertă sau există suspiciuni că aceștia maschează alte tipuri de câștiguri. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) reglementează veniturile impozabile, iar ANAF poate verifica discrepanțele majore dintre veniturile declarate și cheltuielile efective ale unei persoane.
Nu orice transfer între membri ai familiei este privit cu suspiciune. Plățile pentru chirie sau cadourile ocazionale sunt considerate normale. Atenția băncilor și a autorităților se concentrează pe tranzacțiile de valori mari, plățile recurente fără justificare sau sumele provenite de la persoane fără venituri cunoscute. Conform Playtech, băncile au obligația legală, prin Legea nr. 129/2019, să monitorizeze operațiunile financiare pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului, putând raporta tranzacțiile suspecte sau solicita clarificări.
Pentru a evita orice neplăcere, este recomandat să păstrați extrasele de cont, corespondența care explică scopul transferului și orice acte notariale relevante. De asemenea, documentele care atestă sursa banilor – cum ar fi contracte de vânzare, dovezi ale salariilor, pensiilor, moștenirilor sau economiilor – sunt extrem de utile. Într-un context în care trasabilitatea fondurilor este prioritară în 2026, o justificare clară a transferului poate face diferența între un ajutor familial legitim și o situație care necesită investigații suplimentare.