Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie menită să accelereze soluționarea proceselor prin care pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei solicită recuperarea sumelor reținute pentru asigurările de sănătate (CASS). Începând cu data de 1 august 2025, conform legislației în vigoare, persoanele cu pensii ce depășesc pragul de 3.000 de lei datorează o contribuție de 10% aplicată sumei care excede acest cuantum.

Potrivit datelor publicate de Newsweek.ro, valoarea totală a contribuțiilor încasate lunar de stat de la această categorie de pensionari se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro. De exemplu, un pensionar care încasează 4.000 de lei plătește lunar 100 de lei către CASS, în timp ce pentru o pensie de 5.000 de lei, reținerea ajunge la 200 de lei.

În prezent, pe rolul instanțelor există peste 100 de acțiuni juridice demarate individual sau în grup împotriva Caselor de Pensii. Aceste demersuri au fost anterior îngreunate de neclarități birocratice privind competența instanțelor, însă Înalta Curte a tranșat situația. Astfel, magistrații au stabilit că litigiile care vizează restituirea CASS trebuie judecate de tribunale, prin secțiile sau completurile specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale.

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulteriorare, şi art. 129 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, competenţa materială de soluţionare a litigiilor având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), reţinute din pensii, cereri formulate în contradictoriu cu casa teritorială de pensii, revine tribunalului – secţiei/completului specializate/specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale”, se arată în hotărârea instanței supreme.

O precizare esențială a Înaltei Curți subliniază natura acestor procese: pensionarii nu au contestat direct articolul de lege care impune plata CASS, ci au solicitat restituirea banilor reținuți de plătitorul pensiei. Instanța a reținut că reclamanții „pretind în mod direct restituirea sumelor de la plătitorul acestora (casa judeţeană de pensii)”, fără a utiliza procedurile fiscale obișnuite prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Această distincție juridică implică faptul că o victorie în instanță a unui pensionar nu se aplică automat tuturor celor aflați în situații similare. Fiecare persoană care dorește recuperarea sumelor reținute trebuie să inițieze o acțiune separată în justiție împotriva statului și a Casei de Pensii.

Speranțele pensionarilor se bazează pe argumente de neconstituționalitate invocate anterior de specialiști și avocați. În decembrie 2022, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională o măsură similară impusă prin OUG nr. 130/2021, care viza pensiile de peste 4.000 de lei.

La acel moment, judecătorii constituționali au argumentat că „diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume considerabile, afectează dreptul la pensie” și au subliniat că o ordonanță de urgență nu poate restrânge drepturi fundamentale prin instituirea de noi taxe sau contribuții asupra veniturilor deja aflate în plată.