Nicușor Dan a trimis înapoi către Parlament, pentru o nouă analiză, actul normativ care viza exceptarea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în pragul de 200 de litri pe an, destinate exclusiv consumului propriu.

Sursa actului normativ, menționată de ziarobiectiv.ro, a declanșat o dispută juridică privind procedura legislativă. Președintele invocă încălcarea principiului bicameralismului, argumentând că amendamentul a fost strecurat într-o lege care trata inițial chestiuni complet diferite.

În prezent, legislația din Codul fiscal permite cetățenilor să producă alcool din fructe pentru uz personal sau pentru musafiri fără plata accizelor, însă limita este de 50 de litri anual. Această scutire este condiționată de faptul că băutura provine din fructe proprii și nu este destinată comercializării.

Amendamentul susținut de deputați dorea creșterea acestui plafon la 200 de litri, pentru gospodăriile înregistrate în Registrul agricol, corelând măsura cu normele din 2023 privind punctele gastronomice locale. Conform textului propus: „Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării”.

Președintele Nicușor Dan precizează că legea contravine articolelor 61 și 75 din Constituție. Argumentul de bază este că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut ordonanța strict pe marginea unor ajustări privind taxa pe valoarea adăugată, impuse de proceduri de infringement (2025/0097 și 2025/0098). Chestiunea accizelor a apărut ulterior, în Camera Deputaților, fără a fi fost prezentă în textul inițial.

În cererea de reexaminare, șeful statului subliniază: „accizele sunt absente în totalitate din conținutul normativ al ordonanței”. Mai mult, acesta avertizează asupra pericolului transformării Senatului într-un „organ decorativ” dacă s-ar accepta introducerea unor politici fiscale autonome în cadrul unor legi de aprobare care nu au legătură cu subiectul.

Documentul oficial subliniază inadecvarea procesului legislativ, menționând că: „A accepta că, prin simpla invocare a unei abilitări cu formulare generică, Camera decizională poate introduce în legea de aprobare orice reglementare fiscal-bugetară pe care Guvernul ar fi putut-o adopta prin ordonanță, dar nu a adoptat-o, ar echivala cu golirea de conținut a principiului bicameralismului și cu transformarea primei Camere sesizate într-un organ decorativ, lipsit de orice rol deliberativ real asupra materiei astfel introduse”.

Șeful statului a conchis că există o ruptură logică și procedurală între varianta inițială a Senatului, concentrată pe directive europene privind TVA-ul, și modificările impuse la Camera Deputaților, care au introdus o politică fiscală separată.