Revenirea fenomenului climatic El Niño în anul 2026 devine o certitudine, autoritățile internaționale avertizând că acesta s-ar putea prelungi până în 2027. Analiza efectuată de Comisia Europeană, prin intermediul Joint Research Centre (JRC), indică o intensitate ridicată a evenimentului, existând posibilitatea ca acesta să depășească episoade istorice consemnate în urmă cu 12 ani. Experții avertizează că efectele coroborate cu prețurile ridicate la energie și îngrășăminte cresc riscul de insecuritate alimentară pentru sute de milioane de persoane, conform informațiilor publicate pe RomaniaTV.net.

Sectorul agricol se confruntă cu amenințări directe asupra unor culturi vitale precum grâul dur, porumbul, orezul și soia. Organizația Meteorologică Mondială a semnalat încă de la începutul lunii iunie probabilitatea de 80% ca acest fenomen, manifestat prin încălzirea anormală a apelor Oceanului Pacific, să perturbe dinamica climatică globală. Datele actuale sugerează o șansă de 90% ca fenomenul să se mențină la o intensitate „moderată spre puternică” până la finalul anului.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a subliniat necesitatea unei reacții urgente din partea comunității internaționale. „Lumea trebuie să trateze această amenințare ca pe un semnal de alarmă climatică. El Niño va intensifica și mai mult încălzirea globală. Impactul său va fi mai sever, se va extinde mai departe și va traversa granițele cu o viteză devastatoare”, a afirmat acesta.

Deși fenomenul își are originea în Pacific, repercusiunile sale sunt resimțite global prin modificări ale modelelor climatice. În Portugalia, Institutul Portughez al Mării și Atmosferei (IPMA) precizează că efectele nu sunt directe, însă impun vigilență sporită, în special din cauza riscului ridicat de incendii de vegetație și a impactului asupra sănătății persoanelor care muncesc în mediul extern.

Climatologul Carlos da Camara descrie suprapunerea El Niño cu schimbările climatice actuale drept un „cocktail exploziv”. Expertul explică mecanismul de propagare prin unde concentrice, menționând că, deși influența directă asupra Peninsulei Iberice este minimă, „efectul de fluture” ar putea genera consecințe indirecte semnificative.

Există temeri privind posibilitatea repetării unui val de căldură extrem, similar celui din 2003. Carlos da Camara avertizează că acumularea de biomasă, urmare a furtunilor recente și a vegetației abundente, creează un combustibil periculos pentru posibilele incendii, în special în regiunile mediteraneene: „Îngrijorarea mea este că ar putea apărea un val de căldură precum cel din 2003, cel mai sever înregistrat vreodată în Europa”.