Retragerea timpurie din activitatea profesională nu are impact doar asupra situației financiare, ci poate accelera și degradarea funcțiilor cerebrale. Conform unei cercetări preliminare publicate de National Bureau of Economic Research și citate de Capital, persoanele cu vârste cuprinse între 51 și 75 de ani care au optat pentru pensionarea anticipată prezintă o deteriorare mai rapidă a capacităților cognitive. În contrast, cei care continuă să lucreze reușesc să își mențină sănătatea creierului pentru o perioadă mai lungă.

Studiul a fost coordonat de specialiști de la University of California, Irvine, care au analizat un eșantion de aproximativ 40.000 de persoane implicate într-un proiect amplu de monitorizare a sănătății, derulat de University of Michigan. Experții au corelat datele medicale cu indicatori economici furnizați de US Census, analizând cum fluctuațiile de pe piața muncii și declinul anumitor industrii au influențat starea mentală a angajaților seniori. Rezultatele au demonstrat că șocurile economice care forțează ieșirea din activitate sunt urmate de scăderi semnificative ale acuității mentale.

David Neumark, profesor de economie la University of California, Irvine și coautor al studiului, avertizează că menținerea activă a populației vârstnice trebuie să devină o prioritate pentru autorități.

„Acesta ar fi încă un motiv să spunem: ar trebui să ne gândim foarte serios la posibilele consecințe ale unei scăderi masive a ocupării. Probabil că acesta este grupul pentru care problema ar putea fi mai serioasă”, a explicat Neumark într-o declarație pentru Fortune, subliniind faptul că „declinul cognitiv este foarte costisitor”.

Impactul economic al acestui fenomen este deja unul major în anul 2026. O analiză a University of Southern California estimează că afecțiuni precum Alzheimer sau alte tipuri de demență ar putea genera costuri totale de 781 de miliarde de dolari pentru economia americană. Aceste cifre includ serviciile medicale, îngrijirea specializată și pierderile financiare suferite de familiile pacienților. Totodată, Alzheimer’s Association indică faptul că, în intervalul 2025–2026, cheltuielile directe pentru asistență medicală și îngrijire pe termen lung vor depăși pragul de 400 de miliarde de dolari.

Pentru a contracara aceste riscuri, specialiștii propun implementarea unor politici care să faciliteze prelungirea vieții profesionale. Printre măsurile recomandate se numără programele de lucru flexibile, adaptarea infrastructurii de lucru pentru seniori, opțiuni de pensionare progresivă și cursuri de recalificare. De asemenea, experții consideră esențială informarea publicului cu privire la riscurile de sănătate asociate retragerii premature din activitate, astfel încât deciziile de pensionare să fie luate în deplină cunoștință de cauză.