În România, drepturile femeilor însărcinate privind sprijinul financiar și protecția medicală sunt reglementate prin norme clare, care vizează atât perioada anterioară nașterii, cât și etapa de refacere de după aceasta. Concediul de maternitate rămâne un pilon esențial de protecție, oferind viitoarelor mame posibilitatea de a se retrage temporar din câmpul muncii fără a pierde stabilitatea veniturilor.

Conform datelor centralizate de Știrile Pro TV, cadrul legislativ aplicabil în 2026 menține structura pachetului de beneficii, însă introduce mecanisme de control mai riguroase pentru certificatele medicale, scopul fiind verificarea corectitudinii documentelor depuse.

Cadrul legal și durata concediului

Reglementat prin OUG nr. 158/2005, concediul de maternitate are o durată totală de 126 de zile calendaristice. Acesta este structurat în două segmente: concediul prenatal (înainte de naștere) și cel postnatal (lăuzia). Deși distribuția celor 126 de zile poate varia în funcție de recomandările medicale, legislația impune ca minimum 42 de zile să fie efectuate obligatoriu după naștere, pentru a proteja sănătatea mamei și a nou-născutului.

Calculul indemnizației și beneficiari

Indemnizația de maternitate se calculează ca 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele șase luni din ultimul an anterior solicitării. Acest venit este scutit de impozit, însă din sumă se retrage contribuția pentru pensii (CAS). Plata este suportată integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, nu de către angajator.

Pot beneficia de acest drept următoarele categorii de persoane:

• Salariatele cu contract de muncă;
• Persoanele care obțin venituri din activități independente (impozabile);
• Femeile care au pierdut calitatea de asigurat, cu condiția ca nașterea să aibă loc în cel mult 9 luni de la încetarea activității.

Condiția principală de eligibilitate este existența unui stagiu de cotizare de cel puțin o lună în ultimele 12 luni înainte de concediu.

Diferența față de concediul de creștere a copilului

Este important de reținut că maternitatea (126 de zile) este un concediu medical destinat exclusiv mamei. Ulterior acestuia, se poate opta pentru concediul de creștere a copilului (OUG nr. 111/2010), care se poate întinde până la vârsta de 2 ani (sau 3 ani pentru copiii cu handicap) și poate fi solicitat de oricare dintre părinți.

Protecție suplimentară și drepturi la locul de muncă

Pentru situațiile în care activitatea profesională pune în pericol sarcina, există concediul de risc maternal (OUG nr. 96/2003). Acesta poate dura până la 120 de zile, iar indemnizația reprezintă 75% din media veniturilor.

Angajatorii au obligații stricte în raport cu salariatele însărcinate sau cele care alăptează:

• Interdicția concedierii pe durata acestor perioade de protecție;
• Acordarea a două pauze de alăptare de câte o oră sau reducerea programului cu două ore fără scădere salarială;
• Adaptarea postului de lucru pentru a elimina riscurile de sănătate.

Stimulentul de inserție

Părinții care decid să revină la muncă înainte de finalizarea concediului de creștere a copilului pot primi un stimulent de inserție. Suma este de 1.500 de lei pentru cei care se întorc înainte ca cel mic să împlinească 6 luni (sau un an în cazul dizabilităților) și de 650 de lei pentru reveniri ulterioare, conform sursei citate.

Dosarul necesar pentru obținerea drepturilor include certificatul medical (eliberat lunar de medicul de familie sau specialist), o adeverință de venit de la angajator, cererea tip și copia actului de identitate.