Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat în fiecare an, la data de 24 mai. Această sărbătoare religioasă, marcată în calendarul ortodox al anului 2026, amintește de viața aspră și de virtuțile deosebite ale acestui sfânt venerat pentru darurile sale tămăduitoare.

Conform sursei citate, România TV, viața Sfântului Simeon a fost marcată de miracole încă de la nașterea sa în Antiohia. Potrivit relatărilor din „Viețile Sfinților”, mama sa i-ar fi primit vestea nașterii de la Sfântul Ioan Înaintemergătorul, care a profețit despre copil: „Va suge lapte numai din sânul cel drept, iar de cel stâng nu se va atinge, căci va fi fiu al dreptății. El nu va gusta carne, vin sau vreo mâncare făcută cu meșteșug omenesc, ci numai pâine, miere și sare; iar băutura lui va fi apa”.

De la vârsta de șase ani, Simeon a ales calea mănăstirească, impunându-și o asceză severă. Un eveniment notabil relatat în tradiția creștină este momentul în care acesta a cerut ajutorul Mântuitorului pentru a nu mai consuma deloc hrană pământească. Ulterior, sfântul a mărturisit ucenicilor săi că supraviețuia prin împărtășirea primită în mod miraculos după slujba divinei Liturghii: „Din acel vas scotea mâncare cu un clește și îmi dădea de trei ori, însă nu știu ce mâncare era; numai atât știu, că era dulce la gust, albă și negrăită la vedere. Din acel ceas până în ziua de astăzi a venit acel bărbat minunat în toate duminicile, după dumnezeiasca Liturghie, și îmi dădea acea dumnezeiască împărtășire; astfel că îmi potoleam foamea până în Duminica cealaltă și nicidecum nu flămânzeam”. Sfântul Simeon s-a stins din viață la vârsta de 75 de ani.

În această zi de 24 mai 2026, calendarul Bisericii marchează și pomenirea altor sfinți. Credincioșii îi mai celebrează pe Sfântul Vincentiu de Lerin, Sfântul Mucenic Meletie Stratilatul, precum și pe sfinții mucenici Ioan, Ștefan, Serapion Egipteanul și Calinic Magul. Pentru toți cei care îi cer ajutorul, troparul sfântului subliniază calitățile sale de vindecător: „Locuitor pustiului și înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Simeon; și cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință”.

Tradiția populară a cristalizat de-a lungul timpului o serie de superstiții legate de ziua de duminică, privită drept cea mai importantă zi a săptămânii. Se consideră că activitățile casnice precum folosirea cuțitului, aprinderea focului sau cusutul sunt de evitat în această zi, fiind interpretate ca gesturi care aduc suferință simbolică. De asemenea, există obiceiul ca duminica să se acorde atenție curățeniei personale și vestimentare, pentru a marca importanța sărbătorii creștinului și a respecta rânduiala bisericească.