Desfacerea unei căsătorii în România anului 2026 reprezintă o decizie complexă, care implică parcurgerea unor pași juridici specifici, ale căror durată și costuri variază considerabil. În funcție de gradul de consens dintre parteneri, dar și de situația copiilor sau a patrimoniului comun, legea oferă trei căi principale de finalizare a mariajului: notarială, administrativă sau judiciară.

Procedura notarială rămâne una dintre cele mai solicitate variante, fiind utilizată, conform datelor centralizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, în aproape 40% dintre cazurile de divorț. Această cale poate fi aleasă de soții care sunt de acord cu separarea și cu toate aspectele conexe, indiferent dacă există sau nu copii minori – cu condiția ca aceștia din urmă să aibă stabilită, prin consens, locuința, custodia și modalitatea de contribuție financiară. După depunerea actelor, legislația prevede un interval obligatoriu de 30 de zile pentru reflecție, după care procedura se poate finaliza. Costurile percepute de birourile notariale gravitează între 500 și 1.500 de lei, suma fiind influențată de gradul de dificultate al dosarului.

Divorțul administrativ, care se desfășoară în fața ofițerului de stare civilă, reprezintă o opțiune accesibilă, cu tarife ce se situează în jurul a 500 de lei. Totuși, această soluție este accesibilă strict cuplurilor care nu au copii minori rezultați din căsătorie sau adoptați împreună și care au căzut de comun acord asupra destrămării uniunii. Similar procedurii notariale, și în acest caz este obligatoriu respectarea termenului de 30 de zile pentru reflecție, arată detaliile publicate de Redactia.ro.

Când există neînțelegeri între soți, intervin copiii sau trebuie partajat patrimoniul, divorțul prin instanță devine inevitabil. Acesta este cadrul unic unde pot fi soluționate litigiile privind pensia alimentară, programul de vizitare a minorilor sau împărțirea bunurilor comune. Durata unui proces poate varia semnificativ: cazurile simple durează între patru și opt luni, însă dosarele complexe, care vizează bunuri sau custodii contestate, pot depăși un an. Taxa judiciară de timbru este de aproximativ 200 de lei, însă cheltuielile cresc odată cu onorariile avocaților, care pot oscila între 1.500 și 5.000 de lei, putând depăși acest prag în situații dificile.

Dosarul de divorț necesită un set standard de documente: certificatul de căsătorie în original, actele de identitate ale ambilor soți, dovada nașterii și cererea oficială. În situația în care există copii minori, este obligatorie depunerea certificatelor de naștere ale acestora, alături de documentația ce atestă măsurile privind autoritatea părintească. În privința minorilor, interesul superior al acestora primează, iar instanțele române optează, în peste 70% din situații – conform statisticilor Ministerului Justiției – pentru custodia comună, obligând părinții să colaboreze post-divorț.

Referitor la implicațiile financiare ulterioare, Codul Civil reglementează limitele pensiei de întreținere. Astfel, pentru un singur copil, plata poate reprezenta maximum 25% din câștigul net lunar, pentru doi copii pragul urcă la 33%, în timp ce pentru trei sau mai mulți copii, cuantumul poate atinge jumătate din venitul net. Totodată, în absența unui regim matrimonial diferit, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt prezumate a fi comune, împărțirea făcându-se, de regulă, în mod egal (50% fiecare), cu excepția situațiilor în care instanța decide altfel din motive justificate legal.