În calendarul ortodox, Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută în popor și sub denumirea de Moșii de Florii, este programată în anul 2026 pe data de 4 aprilie. Această zi are o însemnătate dublă pentru credincioși, reprezentând atât celebrarea minunii învierii lui Lazăr, cât și un moment important dedicat pomenirii celor trecuți în neființă, conform informațiilor publicate de Redacția.ro.

Sărbătoarea amintește de episodul biblic în care Iisus Hristos l-a readus la viață pe Lazăr din Betania, la patru zile de la decesul acestuia. Evenimentul este interpretat de Biserică drept o confirmare a puterii divine și o prefigurare a Învierii Mântuitorului. Din punct de vedere liturgic, această sâmbătă face trecerea de la Postul Mare către Săptămâna Patimilor, începând cu duminica Floriilor.

Un punct central al zilei este oficierea slujbelor de pomenire a morților. Credincioșii merg la biserică cu pomelnice și aprind lumânări, simbolizând speranța în viața veșnică. De asemenea, tradiția presupune oferirea de pomană, pachetele conținând de regulă colivă, colaci și preparate de post, pentru a aduce alinare sufletelor celor adormiți. În multe localități, familiile vizitează cimitirele pentru a îngriji mormintele.

O dilemă des întâlnită în această zi vizează consumul de icre. Deși în anumite comunități locale există obiceiul dezlegării la acest preparat, regulile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sunt stricte. Textele bisericești prevăd pentru Sâmbăta lui Lazăr doar dezlegare la untdelemn și vin, în timp ce consumul de pește este permis exclusiv de Buna Vestire și de Florii.

Pe lângă semnificația religioasă, ziua este marcată de diverse tradiții populare. Se obișnuiește culegerea ramurilor de salcie care urmează să fie sfințite a doua zi, la Florii. În mediul rural, se mai practică „Lăzărița”, un obicei în care copiii colindă prin comunitate.

Alte datini respectate în această zi includ:

• Pregătirea unor turte sau preparate specifice de post pentru a fi împărțite;
• Efectuarea curățeniei generale în gospodării înaintea sărbătorilor pascale;
• Manifestarea actelor de caritate prin oferirea de daruri persoanelor nevoiașe;
• Dedicarea timpului rugăciunii și introspecției.

Toate aceste ritualuri subliniază legătura spirituală dintre generații și pregătirea credincioșilor pentru evenimentele majore ale creștinătății care urmează în perioada Paștelui.