Ce trebuie să pună românii pe masa de Rusalii pentru noroc și belșug. Preparatele care nu au voie să lipsească
Ultimele articole
În anul 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile pe 31 mai și 1 iunie, marcând o duminică și o zi de luni cu o însemnătate aparte în calendarul religios. Această perioadă este marcată de tradiții transmise din moși-strămoși și de revederea cu familia în jurul unei mese festive, conform datelor publicate de redactia.ro.
Deoarece Rusaliile fac parte din categoria sărbătorilor cu cruce roșie, regulile alimentare sunt permisive, astfel că meniul poate fi diversificat, incluzând carne, produse de patiserie sau deserturi gătite în casă.
Printre preparatele cele mai apreciate în gospodăriile din România se numără sarmalele, fie că sunt gătite în frunze de viță-de-vie sau de varză. Acestea sunt servite, de regulă, împreună cu mămăligă caldă, smântână și ardei iute, fiind văzute de mulți români drept simbolul reîntregirii familiei.
Un alt element central al sărbătorii este friptura. Familiile optează frecvent pentru carne de porc, pui sau miel gătită la cuptor, alături de legume proaspete sau cartofi. Masa este completată de ciorbele tradiționale, cum ar fi borșul de găină, ciorba rădăuțeană, varianta cu legume și leuștean sau supa cu tăiței făcuți în casă.
La capitolul dulciuri, preferatele românilor rămân deserturile preparate de gospodine, incluzând cozonacul cu nucă, plăcintele cu brânză dulce, poalele-n brâu, gogoșile sau diverse prăjituri de casă. În anumite comunități, există obiceiul ca femeile să ofere colaci și pachete cu hrană, în memoria persoanelor trecute în neființă.
Obiceiurile de Rusalii includ și consumul de băuturi specifice, precum visinata de casă, vinul roșu sau siropurile naturale din fructe, servite cu ospitalitate în special în mediul rural.
Pe lângă tradițiile culinare, sărbătoarea este însoțită de o serie de cutume și superstiții. De exemplu, în aceste zile se recomandă evitarea muncilor agricole sau a treburilor casnice, precum spălatul rufelor. Totodată, mulți credincioși duc la biserică crenguțe de tei sau frunze de nuc, despre care se crede că au puteri protectoare.
În final, respectarea meniului tradițional – format din sarmale, friptură, ciorbe, preparate de panificație și deserturi – este privită în multe case drept o „investiție” simbolică în sănătatea și prosperitatea familiei pentru restul anului.