Au trecut 13 ani de la accidentarea dramatică suferită de Mihai Neșu în timpul perioadei petrecute la Utrecht, eveniment care i-a marcat definitiv existența și i-a provocat o paralizie permanentă. Ajuns la vârsta de 43 de ani, fostul fundaș traversează provocări financiare și medicale constante, reușind să se descurce datorită susținerii financiare venite din Olanda, conform informațiilor publicate de Cancan.ro.

Resursele financiare de care dispune în România sunt insuficiente pentru nevoile sale specifice, acesta primind o pensie de invaliditate în valoare de 500 de lei, la care se adaugă o indemnizație de aproximativ 2.000 de lei destinată persoanei care îl îngrijește. Stabilitatea financiară a lui Mihai Neșu este susținută, în principal, de pensia lunară de 3.000 de euro primită din Țările de Jos, unde autoritățile au încadrat nefericitul incident drept accident de muncă.

Într-o declarație recentă, fostul fotbalist a subliniat dificultățile reale pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități din țara noastră, punând în antiteză veniturile sale modeste din România cu standardele necesare pentru un trai decent: „Eu iau 500 de lei pe lună și mai ia și ea (n.r. sora sa) vreo 2.000 sau poate mai mult. Hai să spunem că luăm 3.000 amândoi. Practic, eu cu ea ar trebui să trăim de 3000 de lei și ea să aibă grijă de mine și să îmi dea de mâncare mie și ea să mănânce. Să aibă grijă și de cele medicale. Așa trăiesc alții care n-au posibilități și eu nu pot să zic nimic. Sunt eroi! Nu-mi pot imagina cum. Am prieteni și mi-e și rușine să-i întreb cum se descurcă. Bravo lor! E ceva de admirat și nu e normal să fie viața așa de grea pentru persoanele cu dizabilități. Ca să închid paranteza, n-am de ce să mă plâng. Slavă Domnului, am avut posibilități să am bani când am fost fotbalist”.

Pe lângă situația personală, Mihai Neșu a atras atenția asupra impactului pe care noile reglementări fiscale îl au asupra fundației pe care o conduce, unitate ce oferă servicii de recuperare. Eliminarea facilităților fiscale pentru persoanele cu nevoi speciale impune organizației un efort bugetar suplimentar de aproximativ 36.000 de euro anual.

În ciuda acestor obstacole, fostul sportiv își păstrează optimismul și speranța că autoritățile vor reveni asupra deciziilor care afectează persoanele cu dizabilități, menționând colaborarea cu Ilie Bolojan: „Avem o relație bună cu domnul Bolojan, vreau să cred că această decizie i-a scăpat. Au fost tăiate toate scutirile și facilitățile de care beneficiau persoanele cu dizabilități. Va fi mult mai greu să îi ajutăm, mai ales că persoanele cu dizabilități au rămas fără aceste scutiri de impozite. Ne-am asumat responsabilitatea să avem grijă de copiii cu dizabilități și ne-am dorit un loc frumos, unde să se bucure de acest proiect, cu ajutorul oamenilor. Credem că această situație este temporară și, așa cum îl cunosc pe domnul Bolojan, el are dorința de a face lucruri bune în țara asta. A făcut lucruri minunate la Oradea”.