Un studiu recent sugerează că organismul uman deține un mecanism neașteptat de control al glicemiei, activat în condiții de oxigen redus. Potrivit publicației Live Science, cercetătorii au descoperit că, în medii cu hipoxie, globulele roșii tind să absoarbă o cantitate mai mare de zahăr din sânge, transformându-l într-o moleculă specifică ce facilitează distribuția oxigenului către țesuturi.

Această descoperire oferă o explicație științifică pentru un fenomen observat anterior în rândul populațiilor care locuiesc la altitudini ridicate, precum cele din Munții Anzi sau Himalaya, care înregistrează rate semnificativ mai scăzute de diabet. Până acum, legătura directă între altitudine și reglarea nivelului de glucoză nu fusese stabilită cu exactitate.

Echipa de specialiști a testat această ipoteză în condiții de laborator, utilizând șoareci expuși unui mediu care simula nivelul scăzut de oxigen din aer. Rezultatele au arătat o scădere rapidă a glicemiei la animalele testate, ceea ce indică faptul că zahărul a fost eliminat din fluxul sanguin într-un ritm accelerat pentru a susține funcțiile vitale în condiții dificile.

Analizele au demonstrat că glucoza absorbită a fost convertită într-o moleculă ce forțează hemoglobina să cedeze mai eficient oxigenul către restul corpului. Practic, celulele și-au modificat structura pentru a consuma mai mult zahăr, ca formă de adaptare la mediul sărac în oxigen, conform informațiilor transmise de Mediafax.

În prezent, oamenii de știință lucrează la dezvoltarea unui medicament care să replice acest proces natural de gestionare a glicemiei. O astfel de terapie ar putea reprezenta o schimbare majoră în tratamentul diabetului, oferind o alternativă bazată pe modul în care sângele se adaptează la variațiile de oxigen.