Județul Vrancea se confruntă cu un dezastru agricol de amploare după ce o furtună violentă, însoțită de căderi masive de grindină, a măturat sute de hectare de viță-de-vie. Cele mai grave distrugeri au fost raportate în comuna Vârteșcoiu, unul dintre punctele de reper pentru viticultura românească, unde fermierii deprind dimensiunea unor pierderi financiare masive.

Bilanțul provizoriu indică faptul că aproximativ 400 de hectare au fost lovite de gheață, dintre care o suprafață cuprinsă între 250 și 300 de hectare este considerată calamitată integral. Imaginile de la fața locului arată culturi compromise total: lăstari sfâșiați și frunziș distrus, fenomenul producându-se chiar înainte de intrarea în plin sezon de producție.

Primarul localității Vârteșcoiu, Viorel Mîrza, atrage atenția asupra faptului că dezastrul ar fi putut fi prevenit dacă infrastructura de protecție ar fi fost utilizată. „Mergem pe circa 400 de hectare afectate, dintre care 250-300 de hectare sunt calamitate 100%. Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare”, a declarat edilul pentru AGERPRES, citat de Redacția.ro.

Efectele acestui fenomen meteo extrem se vor resimți pe termen lung, viticultorii avertizând că producția este compromisă nu doar pentru anul 2026, ci și pentru 2027. Deși plantele necesită în continuare investiții și lucrări de întreținere, gradul sever de afectare va bloca rodirea în următorul ciclu agricol. „Viticultorii sunt foarte supărați. Numai lucrările făcute până acum – tăiat, legat, revizuit, ierbicidat – au însemnat deja investiții de 5.000-6.000 de lei pe hectar. Problema este că vița afectată anul acesta nu va produce nici la anul. Practic, vorbim despre pierderi pe doi ani”, a mai subliniat Viorel Mîrza.

În acest context, controversele privind suspendarea sistemului național antigrindină au reizbucnit. Deși infrastructura tehnică de intervenție este operațională, lipsa bugetării și a aprobărilor administrative blochează lansarea rachetelor. Ionuț Lazăr, director de programe în cadrul Intervențiilor Active în Atmosferă (IAA), susține că tipul de grindină căzut în Vrancea – măruntă și densă – ar fi putut fi controlat prin intervenție activă. „Sistemul este funcțional, dar practic nu funcționează. În acest moment, unitățile asigură doar monitorizarea și paza, partea operativă nefiind bugetată și nici aprobată”, a explicat acesta.

Federația Viticultorii Vrânceni a reacționat dur și a înaintat un memoriu către Ministerul Agriculturii și Prefectura Vrancea, solicitând repunerea imediată în funcțiune a sistemului pentru a proteja restul culturilor. Conform organizației, la nivel județean sunt afectate în total aproximativ 900 de hectare. „În anii trecuți, înainte de introducerea acestui program, eram grav afectați de grindină, suntem și astăzi păgubiți în această perioadă de suspendare a tragerilor și nu știm cine ne despăgubește”, se menționează în documentul oficial, conform RTV.

Situația devine și mai alarmantă în condițiile în care meteorologii anunță că un nou ciclon va traversa România în zilele următoare. Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a avertizat la Antena 3 CNN că, după câteva zile cu temperaturi de până la 25 de grade, instabilitatea atmosferică va crește semnificativ începând de sâmbătă.

Prognoza indică ploi torențiale, descărcări electrice și noi riscuri de grindină, fenomenele urmând să afecteze inițial sudul țării, apoi regiunile vestice și centrale. Specialiștii de la ANM subliniază că luna mai 2026 va rămâne una extrem de instabilă, cu un regim bogat de precipitații cel puțin până spre data de 23, ceea ce pune presiune suplimentară pe agricultorii deja afectați.