România traversează o schimbare majoră a profilului demografic, marcată de un exod masiv în ultimele două decenii, dar și de o dependență economică tot mai mare de fondurile trimise în țară de către cetățenii din diaspora. Conform unui studiu realizat de experții de la EY, analizat de Adevărul, peste 2,3 milioane de români s-au stabilit definitiv peste hotare în ultimii 20 de ani.

Impactul financiar al acestui fenomen este uriaș: în anul 2024, românii plecați au trimis în țară aproximativ 9,5 miliarde de dolari. Această sumă record depășește cu 67% valoarea investițiilor străine directe, banii reprezentând un pilon de susținere pentru consumul intern și pentru micile afaceri de familie.

Cercetarea EY evidențiază faptul că, după anul 2008, emigrarea s-a intensificat, vizând în special tinerii și experții din domenii cheie precum IT, inginerie sau servicii. Doar în anul 2024, numărul celor care au părăsit țara a ajuns la 229.180 de persoane, ceea ce reprezintă o creștere cu 13% față de nivelul înregistrat în 2022.

Studiul arată o transformare a profilului celor care pleacă, observându-se o maturizare a emigranților. Deși tinerii sub 39 de ani rămân categoria principală, a crescut semnificativ ponderea persoanelor din segmentele de vârstă 40-59 de ani și chiar peste 60 de ani care aleg să trăiască în afara granițelor.

Această tendință pune o presiune imensă pe sistemele publice de pensii și sănătate. În anul 2025, piramida vârstelor în România apare aproape inversată, vârsta medie a populației rezidente urcând la 42 de ani, față de 37 de ani cât era în 2005. Scăderea natalității și plecarea forței de muncă active au redus sever numărul persoanelor apte de muncă, îngreunând misiunea companiilor de a găsi și menține angajați eficienți.

Autorii documentului subliniază că, spre deosebire de alte state din Europa de Est, cum este cazul Poloniei care oferă stimulente financiare și locuințe pentru repatriere, România nu dispune încă de politici clare pentru reintegrarea celor 6 milioane de români din diaspora. Totuși, între 2022 și 2024, s-a înregistrat un sold migratoriu net pozitiv, datorat creșterii numărului de imigranți care vin să lucreze în țară.

„România, cu o populație rezidentă în scădere la puțin peste 19 milioane (la 1 ianuarie 2025, cu aproape 0,2% mai puțin față de anul anterior), ar putea beneficia de această dinamică, transformând emigrarea în oportunități prin repatriere și imigrație strategică. Se impun, prin urmare, programe de reintegrare cu stimulente fiscale, cooperare între afaceri și autorități pentru integrare, simplificarea vizelor pentru nomazi digitali și controale stricte la recrutare pentru a evita riscuri legale. România trebuie să gestioneze mai bine legătura cu diaspora și să transforme mobilitatea într-un avantaj competitiv”, se menționează în concluziile studiului citat.

Specialiștii avertizează că România trebuie să facă tranziția rapidă de la statutul de stat care „exportă” populație la cel de receptor, pentru a gestiona criza demografică și a asigura sustenabilitatea economiei pe termen lung.