Săptămâna Luminată, intervalul de șapte zile care urmează marii sărbători a Învierii Domnului, păstrează în cultura populară românească o serie de tradiții și superstiții, multe dintre ele fiind uitate în mediul urban. Cunoscută și ca Săptămâna Albă, această perioadă era marcată în trecut de ritualuri dedicate protecției recoltelor și sănătății, conform unei analize publicate de Newsweek.ro.

În Marțea Luminată, tradiția interzice cu desăvârșire treburile casnice, fiind interzisă spălarea rufelor sau curățenia generală în gospodărie. Se crede că respectarea acestor repausuri protejează familia de boli și ferește semănăturile de dăunători.

O zi cu semnificații aparte este Miercurea Luminată, denumită popular Sfânta Mercurie. În timp ce bărbații aveau permisiunea de a lucra la câmp, femeile trebuiau să respecte repausul pentru a evita „Nunta șoarecilor”. Credința populară avertiza că femeile care muncesc în această zi riscă să aducă rozătoare în casă, care le vor consuma proviziile pe tot parcursul anului. Tot în această zi, tinerii obișnuiau să adune flori și nouă bețe de alun, elemente folosite ulterior în ritualuri specifice, după cum notează etno-geograful Marcel Lutic.

Joia din Săptămâna Luminată este dedicată protejării grânelor. Cei care aleg să muncească în această zi riscă să atragă seceta, dăunătorii în livezi și ghinionul asupra întregii gospodării.

Tot joi, în satele românești se practica „Slobozirea apei” pentru cei trecuți în neființă. Ritualul presupunea ca un tânăr să care 44 de găleți cu apă pentru sufletele morților, urmate de o masă ritualică la iarbă verde unde se împărțeau 44 de colăcei. Era, de asemenea, un moment în care bolnavii mergeau în pădure pentru a căuta plante tămăduitoare sau pentru a visa remedii la suferințele lor.

Vineri, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, zi cunoscută și sub numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Elementul central este sfințirea apei (Agheasma Mică), preoții stropind credincioșii cu apă binecuvântată după slujbă.

Săptămâna se încheie cu Sâmbăta Luminată (Sâmbăta Tomei), zi în care nu se oficiază parastase. Conform rânduielilor, pomenirea morților este amânată pentru Paștele Blajinilor, sărbătorit în lunea de după Duminica Tomii. Pentru a fi feriți de probleme de sănătate, oamenii obișnuiesc să ofere în această zi de pomană ouă roșii, pască și lumânări.