Pregătirile culinare pentru sărbătoarea Învierii Domnului respectă un calendar strict în tradiția populară românească, iar Joia Mare este momentul central pentru coacerea cozonacilor. Conform datinilor, dacă acest desert tradițional este preparat în a patra zi a Săptămânii Mari, gospodăria va fi binecuvântată cu belșug, iar aluatul va crește mai pufos.

În afara preparării cozonacilor, Joia Mare este dedicată și vopsirii ouălor, după cum notează csid.ro. Această zi vine cu o serie de interdicții și ritualuri specifice. De exemplu, tradiția populară recomandă evitarea sărutului la întâlnirea cu persoane cunoscute, gestul fiind asociat cu trădarea lui Iuda.

Conform informațiilor publicate de România TV, obiceiurile variază în funcție de regiune:

• În sudul țării, fetele fac 12 noduri unei ațe pentru a-și vedea ursitul în vis, în timp ce femeile în vârstă spală picioarele copiilor din casă.
• În vest, familiile care pregătesc pâinea pentru biserică o aduc la lăcașul de cult împreună cu vin și lumânări.
• În Oltenia, se aprind focuri în curți sau la morminte, simbolizând focurile făcute de slujitorii lui Caiafa în timpul procesului lui Iisus.

Joia Mare, cunoscută sub denumiri precum Joia Patimilor sau Joimărița, reprezenta în trecut data limită până la care femeile trebuiau să termine torsul cânepei. Se crede că sufletele celor adormiți se întorc la vechile lor case în această noapte, rămânând printre cei vii până la sărbătoarea Rusaliilor. Tot de joi, clopotele bisericilor încetează să mai bată, fiind înlocuite de sunetul toacei până în noaptea de Înviere.

În schimb, Vinerea Mare este o zi dominată de liniște și restricții severe. Gospodinele evită cu strictețe coacerea cozonacilor în această zi, existând credința că acest lucru atrage ghinionul asupra familiei. Este „Vinerea Seacă”, în care nu se consumă urzici sau oțet, amintind de chinurile Mântuitorului pe cruce.

În plan spiritual, Vinerea Mare este marcată de scoaterea Sfântului Epitaf și cântarea Prohodului. Credincioșii practică ritualul trecerii pe sub Sfântul Aer, despre care tradiția spune că protejează împotriva durerilor de cap și de spate. De asemenea, în unele zone din Moldova, se crede că tunsul în această zi aduce sănătate, în timp ce în alte regiuni acest gest este considerat aducător de rău.