În tradiția creștin-ortodoxă, prima săptămână de după Învierea Domnului este cunoscută sub denumirea de Săptămâna Luminată, o perioadă care deschide un interval festiv de 50 de zile ce se încheie de Rusalii. Potrivit unei analize publicate de noutati.info, această etapă marchează începutul perioadei Penticostarului, fiind marcată de bucurie și semnificații spirituale profunde.

Denumirea de Săptămâna Luminată își are rădăcinile în primele secole ale creștinismului, când persoanele care primeau taina Botezului în noaptea de Paști, numite „luminați”, purtau haine albe pe parcursul întregii săptămâni următoare. În plan simbolic, tradiția populară susține că, odată cu Învierea, porțile raiului sunt deschise pentru toate sufletele aflate în iad, de la Adam până la a doua venire a Mântuitorului, acestea rămânând neîncuiate până în Duminica Tomii.

În biserici, Usile Împărătești rămân larg deschise în această săptămână, simbolizând mormântul gol al lui Hristos și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim. Toate slujbele religioase pun accent pe victoria vieții asupra morții, iar salutul obișnuit este înlocuit cu „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. Această formă de salut se menține până la sărbătoarea Înălțării Domnului.

Din punct de vedere liturgic, rânduielile sunt specifice: nu se citesc psalmi și nu se fac metanii, fiind permise doar închinăciunile. De asemenea, în Săptămâna Luminată nu se oficiază parastase pentru cei trecuți în neființă, pomenirea acestora fiind reluată după Duminica Tomii. Chiar și slujbele de înmormântare din acest interval sunt speciale, fiind înlocuite cu cântările Învierii, iar în loc de „Veșnica pomenire” se cântă „Hristos a înviat”.

În ceea ce privește regimul alimentar, zilele de miercuri și vineri din această săptămână sunt marcate cu „harți” în calendarul ortodox. Acest lucru înseamnă că există dezlegare la alimentele de dulce, iar conform Tipicului Sfântului Sava, credincioșii au dezlegare la pește în miercurile și vinerile din intervalul cuprins între Paști și Rusalii.

O rânduială aparte are loc în ziua de marți, când se realizează uscarea și sfărâmarea Sfântului Agnet sfântit în Joia Mare, acesta fiind păstrat ulterior într-un chivot pe Sfânta Masă pentru împărtășirea bolnavilor pe parcursul anului. Săptămâna se încheie cu sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, celebrată vineri, când în biserici se săvârșește sfințirea mică a apei.