Sărbătoarea Paștelui aduce cu sine tradiția meselor bogate, însă experții în nutriție-dietetică avertizează că excesele culinare, în special după perioada de post, pot provoca afecțiuni digestive serioase. Preparatele tradiționale, deși savuroase, sunt adesea grele din punct de vedere caloric și pot suprasolicita sistemul digestiv.

Specialiștii explică faptul că disconfortul resimțit după mese nu ar trebui atribuit unui singur aliment, ci mai degrabă combinațiilor nepotrivite și cantităților mari. Riscurile sunt mai mari pentru persoanele care au ținut post, din cauza trecerii bruște la o dietă bogată în grăsimi și proteine de origine animală.

„Alimentaţia de post se caracterizează printr-un aport redus de proteine de origine animală şi, de cele mai multe ori, de grăsimi, în paralel cu un aport crescut de carbohidraţi proveniţi din cereale, leguminoase şi alte alimente de origine vegetală. Organismul se adaptează la acest tip de alimentaţie printr-o stimulare mai scăzută a secreţiei enzimelor implicate în digestia grăsimilor şi, într-o măsură mai mică, a celor implicate în digestia proteinelor”, a explicat Adina Rusu, preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi, conform informațiilor prezentate de B1 TV care citează Agerpres.

Deși corpul uman poate asimila relativ rapid proteinele după o perioadă de pauză, procesarea grăsimilor este mult mai lentă, depinzând direct de enzimele pancreatice și de secreția biliară. În timpul postului, aceste mecanisme sunt mai puțin active, ceea ce face ca alimentele grase să fie tolerate cu dificultate imediat după reintroducerea lor.

Din meniul tradițional nu lipsesc ouăle fierte, drobul, friptura de miel sau cozonacul, însă Adina Rusu subliniază importanța legumelor de sezon în echilibrarea acestor mese. Potrivit specialistului, consumul de salată verde, ridichi sau ceapă verde alături de preparatele grele poate sprijini digestia și poate preveni senzația de preaplin.

Pentru a evita problemele de sănătate, președintele Colegiului Dieteticienilor Iași recomandă o structură simplă a farfuriei: o singură sursă de proteine asociată cu o porție generoasă de vegetale. Aceasta sfătuiește evitarea consumului simultan de mai multe feluri consistente.

„De exemplu, ouăle sau drobul pot fi consumate alături de salată, iar friptura poate fi asociată cu legume, fără a adăuga la aceeaşi masă şi desertul. Dulciurile, precum pasca sau cozonacul, pot fi consumate separat, la distanţă de mesele principale, în porţii moderate”, a precizat Adina Rusu.

Un alt factor de risc identificat de nutriționist este „ronțăitul” pe tot parcursul zilei, care împiedică finalizarea procesului digestiv. Este fundamentală respectarea unui program fix al meselor și moderația în consumul de alcool, care poate încetini golirea stomacului și suprasolicită ficatul.

„Alcoolul influenţează digestia prin încetinirea golirii gastrice şi prin suprasolicitarea ficatului, mai ales atunci când este asociat cu mese bogate în grăsimi. În plus, poate stimula apetitul şi reduce capacitatea de autocontrol, favorizând supraalimentarea”, a detaliat experta.

Hidratarea corectă și mișcarea după masă sunt elemente cheie pentru un tranzit intestinal normal. Apa trebuie să rămână principala opțiune, deoarece băuturile carbogazoase sau alcoolice pot accentua deshidratarea. De asemenea, o scurtă plimbare de aproximativ 20 de minute după masă poate ajuta la stimularea motilității gastrice.

„Sistemul digestiv este adaptabil, dar sensibil la schimbări bruşte. Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru şi etapizare. În final, cheia nu este restricţia, ci adaptarea inteligentă la nevoile organismului”, a concluzionat Adina Rusu.