Dificultatea de a adormi imediat după ce ne așezăm în pat este o problemă comună care generează adesea frustrare și o stare de agitație ce întârzie și mai mult odihna. Totuși, experții citați de platforma Medicool dau asigurări că este perfect normal ca procesul de instalare a somnului să nu fie instantaneu sau să existe momente de trezire în timpul nopții.

Potrivit informațiilor publicate de Scientific American, neurocercetătoarea Roxanne Prichard de la University of St. Thomas subliniază că mulți oameni au așteptări nerealiste față de propriul organism. Specialistul explică faptul că intervalul normal pentru a adormi se situează, de regulă, între 10 și 20 de minute.

Există însă și extreme care pot indica probleme de sănătate. Dacă somnul se instalează în mai puțin de cinci minute, acesta poate fi un semn al unui deficit sever de odihnă acumulat. În schimb, persoanele care au nevoie în mod constant de mai mult de 30 de minute pentru a adormi ar putea suferi de insomnie. Kim Hutchison, specialist în somnologie la Oregon Health & Science University, amintește că trecerea de la veghe la somn necesită un timp de tranziție, nefiind un proces automat.

Factorii de mediu sunt esențiali pentru o noapte liniștită. Creierul are nevoie de un cadru care să favorizeze relaxarea, astfel că lumina intensă, zgomotele, temperaturile prea mari în dormitor sau utilizarea dispozitivelor mobile pot inhiba procesul natural de adormire. Totodată, starea psihică influențează direct calitatea odihnei, anxietatea și grijile menținând mintea într-o alertă continuă.

Specialiștii recomandă evitarea planificării activităților sau analizarea problemelor complexe înainte de culcare, deoarece creierul nu procesează eficient aceste date în timpul nopții. Mai mult, s-a observat că după miezul nopții tindem să percepem dificultățile vieții cotidiene într-o manieră mult mai gravă decât sunt în realitate.

O recomandare surprinzătoare a experților este aceea de a părăsi patul dacă nu reușim să adormim în aproximativ 20 de minute. Forțarea somnului nu face decât să alimenteze anxietatea. În acest sens, se recomandă activități relaxante într-un spațiu cu lumină difuză, cum ar fi lectura câtorva pagini dintr-o carte, ascultarea muzicii calme, exercițiile de respirație sau consumul unui ceai cu proprietăți calmante.

Pentru o igienă corectă a somnului, este indicat să evităm:

• Utilizarea telefoanelor, tabletelor sau a televizoarelor în dormitor;
• Mesele copioase sau gustările luate la ore târzii;
• Antrenamentele fizice cu intensitate ridicată înainte de ora de culcare.

De asemenea, specialiștii avertizează asupra somnului de după-amiază. Deși pare o soluție pentru recuperarea oboselii, acesta poate reduce „presiunea de somn” necesară pentru noapte, perpetuând un cerc vicios al insomniei.

Conform datelor publicate de Stiri pe Surse, insomnia devine o problemă medicală atunci când se manifestă în cel puțin trei nopți pe săptămână și afectează capacitatea de funcționare pe parcursul zilei.

În cazurile în care metodele simple de relaxare eșuează, medicii recomandă terapia cognitiv-comportamentală specifică pentru insomnie. Aceasta ajută la corectarea obiceiurilor nocive și la gestionarea stresului, cercetările arătând că are efecte mai durabile pe termen lung comparativ cu medicația sedativă. De obicei, un ciclu de tratament cuprinde între patru și șase ședințe terapeutice.