Situația celor 409 persoane relocate de urgență din căminele din Bihor, după perchezițiile DIICOT din 30 iunie 2026, rămâne incertă, potrivit unei investigații realizate de publicația PressOne. Autoritățile au transferat oamenii în centre din întreaga țară, însă procesul a fost marcat de haos, mulți beneficiari ajungând la sute de kilometri distanță fără dosare medicale sau documente de identitate.

Doar o singură persoană din grupul total a fost preluată de aparținători, după cum a declarat Alexandra-Ana-Maria Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Restul persoanelor au fost repartizate către diverse Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din țară, multe dintre structuri fiind luate prin surprindere și neavând capacitatea de a gestiona imediat un astfel de flux.

La DGASPC Giurgiu, de pildă, au fost direcționați cinci beneficiari vorbitori de limba maghiară, situație care a creat dificultăți de comunicare. Directorul instituției, Vișinel Bălan, a precizat pentru sursa citată că personalul a fost nevoit să utilizeze aplicații precum „Google Translate sau Gemini” pentru a interacționa cu aceștia, în absența unui traducător autorizat. Situații similare au fost raportate și în alte județe din țară.

Directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita, a explicat că instituția a primit 56 de persoane, deși inițial fuseseră solicitate doar 29. Acesta a subliniat lipsa documentației medicale: „Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic”. În prezent, aceștia sunt găzduiți temporar în centre de criză, în așteptarea unor decizii centralizate.

Problemele logistice sunt accentuate de deficitul cronic de personal și subfinanțarea din sistemul de protecție socială. Mai mult, transferurile au coincis cu termenul limită al Legii 7/2023, care obligă DGASPC-urile să reintegreze 32% din adulții cu dizabilități din centre în viața independentă, ceea ce blochează capacitatea acestor instituții de a prelua noi beneficiari pe termen lung.

Conducerea ANPDPD a transmis că soluțiile actuale reprezintă măsuri temporare. Instituția lucrează la identificarea unor mecanisme de finanțare, fiind necesare evaluări medicale complexe. Aceste proceduri ar putea dura peste 60 de zile din cauza lipsei istoricului medical, perioadă în care autoritățile încearcă să stabilească județul de reședință pentru fiecare dintre victimele rețelelor de exploatare din Bihor.