Transformarea deșeurilor alimentare în resurse pentru grădină reprezintă o soluție eficientă împotriva schimbărilor climatice, procesul de compostare readucând elemente nutritive fundamentale în compoziția solului. Conform experților consultați de România TV, anumite resturi din bucătărie pot înlocui cu succes îngrășămintele chimice în anul 2026.

Cojile de ouă, după ce sunt mărunțite, devin o sursă importantă de calciu. Michael Clarke, horticultor și fondatorul Yardwork, explică faptul că acestea sprijină dezvoltarea vegetației și pot împiedica apariția putregaiului apical în cazul culturilor de tomate.

Resturile provenite de la citrice, precum portocalele sau lămâile, au capacitatea de a elibera azot în pământ pe parcursul degradării lor. Un avantaj suplimentar al acestora este mirosul specific, care acționează ca un repelent natural împotriva dăunătorilor precum afidele sau furnicile.

Bananele pot fi și ele folosite ca fertilizant, cojile acestora fiind extrem de bogate în magneziu, potasiu și calciu. Aceste substanțe sunt esențiale pentru consolidarea sistemului radicular și pentru procesul de fotosinteză. Recomandarea specialiștilor este ca acestea să fie tăiate mărunt și introduse direct în pământ la baza plantelor.

De asemenea, resturile de cartofi, morcovi, țelină sau salată furnizează doze considerabile de fosfor și potasiu. Potrivit publicației Mediafax, Michael Clarke sugerează îngroparea resturilor de legume în șanțuri de mică adâncime săpate direct în grădină.

În ceea ce privește zațul de cafea, acesta este apreciat pentru conținutul ridicat de azot și pentru pH-ul său neutru, ceea ce îl face adecvat pentru majoritatea speciilor vegetale. Totuși, trebuie evitată utilizarea acestuia la plantele mediteraneene, care au nevoie de un sol mai alcalin pentru a se dezvolta optim.