În 2026, pașaportul românesc a atins o performanță notabilă, situând România pe locul 6 în clasamentul global al mobilității internaționale. Documentul de călătorie al țării noastre a devansat puteri economice consacrate, precum Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie, oferind cetățenilor români o libertate de mișcare fără precedent.

Conform datelor furnizate de Passport Index, pașaportul românesc a obținut un scor de 171 de puncte. Această poziție facilitează călătoriile pentru milioane de români, reducând semnificativ birocrația. În prezent, cetățenii români pot intra fără viză în aproximativ 120 de state, în timp ce pentru alte 42 de destinații viza poate fi obținută direct la sosire. De asemenea, 9 țări solicită o autorizație electronică simplă, iar doar 27 de state mențin regimul clasic de vize.

Spațiul Schengen nu mai reprezintă nicio barieră pentru români, iar libertatea de circulație se extinde spectaculos și pe alte continente. În Asia, călătorii pot vizita Japonia sau Coreea de Sud pentru 90 de zile, Thailanda pentru 60 de zile, iar Vietnamul pentru 45 de zile. Destinații precum Singapore și Malaezia permit șederi de până la 90 de zile, în timp ce China a introdus recent un regim fără viză de 30 de zile. Georgia rămâne una dintre cele mai permisive destinații, cu 360 de zile de ședere fără viză.

America Latină este aproape complet accesibilă. Mexic și Costa Rica permit vizite de până la 180 de zile, iar țări precum Brazilia, Argentina, Chile sau Peru oferă acces fără viză pentru perioade cuprinse între 90 și 180 de zile. În Africa, pe lângă destinații precum Maroc, Tunisia sau Africa de Sud (inclusă pe listă din 2025), românii pot călători liber în Seychelles, Mauritius, Tanzania, Namibia sau Botswana.

Performanța României, care acoperă 86% din statele lumii, este rezultatul unor negocieri diplomatice susținute. În topul global, condus de Emiratele Arabe Unite și Singapore, România devansează țări precum Canada, Noua Zeelandă sau Regatul Unit, diferența fiind dată de numărul mare de state care permit accesul fără viză sau cu formalități minime.

În ciuda acestui progres, există încă zone unde accesul românilor este restricționat sau condiționat. Statele Unite ale Americii rămân o barieră majoră, deoarece intrarea fără viză, deși era vizată pentru 2025, a fost suspendată. Canada și Australia impun în continuare obținerea unei autorizații electronice (eTA), o procedură mai simplă decât viza clasică, dar care nu oferă acces liber.

În Asia, India solicită viză obligatorie, situație întâlnită și în Arabia Saudită, Kuweit sau Qatar, în funcție de specificul călătoriei. Africa rămâne continentul cu cele mai multe restricții, fiind necesară viză pentru țări precum Nigeria, Ghana, Etiopia, Camerun, Coasta de Fildeș sau Congo. Kenya, deși nu cere viză clasică, impune o autorizație electronică (eTA) obținută online.

Zone cu regim instabil sau restrictiv, precum Coreea de Nord, Afganistan, Siria, Irak, Libia, Sudan sau Eritreea, mențin condiții stricte de acces. În America Latină, singura excepție notabilă este Guyana, unde este necesară viză, aceasta putând fi obținută și la sosire, contra unei taxe de aproximativ 25 de dolari, pentru o ședere de 30 de zile.