O simplă înțepătură de căpușă poate declanșa o condiție medicală severă care împiedică persoana afectată să mai consume carne de mamifer, conform informațiilor publicate de Stiripesurse.ro. Această afecțiune, cunoscută drept sindromul alfa-gal, a devenit tot mai prezentă în rândul populației în ultimii ani.

Spre deosebire de infecțiile bacteriene sau virale transmise de căpușe, acest sindrom este provocat de o reacție imunitară la o moleculă biologică. Mai exact, este vorba despre un zahăr numit alfa-gal, prezent în carnea de vită, porc sau miel, dar absent în corpul uman și al altor primate.

Conform datelor furnizate de Associated Press, substanța alfa-gal se regăsește în saliva anumitor exemplare de căpușe. Odată ce insecta mușcă un om, această moleculă ajunge direct în fluxul sanguin, determinând sistemul imunitar să genereze anticorpi. Ulterior, ingerarea produselor care conțin acest zahăr poate produce reacții alergice declanșate la câteva ore după masă, incluzând urticarie, tulburări gastrointestinale sau probleme respiratorii.

„Pielea este o cale excelentă pentru declanșarea unui răspuns alergic”, a explicat dr. Scott Commins, cercetător al sindromului alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord, punctând faptul că simpla ingestie alimentară a moleculei nu provoacă aceeași reacție în absența sensibilizării cutanate.

Manifestările clinice pot fi alarmante, variind de la edeme ale feței, amețeli și greață, până la șoc anafilactic, o urgență medicală critică. O analiză a Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din 2023 estima că aproximativ 450.000 de cetățeni americani ar suferi de această alergie.

Experții pun creșterea incidenței pe seama informării mai bune a populației și a extinderii habitatelor căpușelor. „Cred că o parte din explicație este că tot mai mulți oameni au aflat despre acest sindrom și sunt atenți la simptome”, a precizat Maria Diuk-Wasser, specialistă în boli determinate de căpușe de la Universitatea Columbia.

Pentru diagnostic, medicii analizează istoricul pacientului și simptomatologia, dublate de teste de sânge pentru identificarea anticorpilor. Totuși, dr. Scott Commins avertizează: „Testul de sânge este foarte util, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele clinice”.

În prezent, managementul sindromului se bazează pe excluderea din dietă a cărnii de mamifer și a lactatelor sau gelatinei, acolo unde este cazul. Pentru situațiile accidentale, pacienții sunt instruiți să poarte un auto-injector cu epinefrină. Deși nu există un leac miraculos, autoritățile au avizat recent folosirea medicamentului Xolair, care poate reduce intensitatea reacțiilor alergice. Medicii subliniază că, deși sensibilitatea se poate diminua în timp, evitarea noilor mușcături rămâne măsura de prevenție fundamentală.