Parcursul profesional al Sandei Țăranu a început într-o direcție neașteptată, aceasta urmând inițial cursurile Facultății de Chimie Industrială timp de trei ani. Realizând că domeniul tehnic nu i se potrivește, legendara crainică s-a reorientat către Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, instituție pe care a absolvit-o în 1963. Încă din perioada studenției, aceasta a început colaborarea cu Televiziunea Română, primind ulterior o ofertă oficială pentru postul de crainică TV, de care a fost legată timp de 35 de ani, între 1963 și 1998.

Pe parcursul celor trei decenii și jumătate, Sanda Țăranu a fost una dintre figurile emblematice ale TVR, fiind responsabilă cu prezentarea Telejurnalului, a programelor dedicate culturii și a numeroaselor spectacole de divertisment sau evenimente de amploare transmise de televiziunea publică. Totuși, cariera sa a traversat un moment critic în perioada 1983-1984, odată cu decizia autorităților de a restrânge drastic grila de emisie la doar două ore zilnic, fapt ce a condus-o pe prezentatoare către o depresie severă.

Conform informațiilor furnizate de România TV, artista a recurs la internarea voluntară în Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București, unde a intrat în contact cu realitatea dură a pacienților cu afecțiuni mintale grave.

Într-o confesiune făcută publică anul trecut în cadrul podcastului „Altceva”, moderat de Adrian Artene, Sanda Țăranu explica contextul acelei perioade dificile: „Rămânând doar 2 ore de program, după ’83-’84, am cerut schimbarea locului de muncă pentru că nu am vrut să apar cu orice preţ. Nu mai puteam să-mi fac meseria. Atunci, am căzut într-o depresie îngrozitoare.”

În timpul internării sale, vedeta a reușit să empatizeze profund cu celelalte paciente, oferindu-le acestora alinare prin gesturi simple, specifice rolului său de crainică. „Când m-am dus la spitalul 9, m-au internat imediat. Acolo mi-am dat seama ce însemna dacă s-ar fi agravat boala. Aveam desasupra rezervei mele agitatele, care au venit la rezerva mea, s-au suit pe un scăunel ca să se uite pe geamul de deasupra uşii, în salon.Eu am auzit că e mişcare afară şi am ieşit. O văd pe una care era pe un scăunel şi se uita. Ele nu voiau să mă deranjeze, ele ar fi vrut să vină la mine”, a povestit aceasta.

Sanda Țăranu a rememorat cu emoție cum pacientele au văzut în ea o sursă de liniște: „Mi-au povestit despre ele, le-am zis că să vină să stăm de vorbă. ‘Nu, noi am venit să ne ziceţi Noapte bună, aşa cum spuneţi la televizor, pentru că noi nu putem dormi deloc, nici măcar 5 minute pe noapte, si poate dacă ne spuneti Noapte bună, poate vom reuşi să dormim’. Le-am zis că dacă nu vin ele la mine, mă duc eu la ele şi le spun Noapte bună. Profesorul, când a venit la vizită seara, s-a uitat la mine si mi-a zis că aşa paciente ca mine să tot aibă”.

Această relatare vine pe fondul dispariției recente a Sandei Țăranu. Jurnalista a încetat din viață la vârsta de 87 de ani, fiind condusă pe ultimul drum ca o figură marcantă a televiziunii publice din România.