Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a lansat în dezbatere publică un proiect de normă care schimbă regulile după care sunt evaluate activele și riscurile aferente fondurilor de pensii private din România. Noua reglementare propune modificări privind includerea dividendelor în categoria activelor, precum și stabilirea unor ponderi noi pentru instrumentele financiare în care sunt investiți banii românilor.

Documentul, care modifică vechea Normă nr. 11/2011, impune totodată un termen strict pentru administratorii de fonduri: aceștia vor fi obligați să remedieze orice abatere față de nivelul de risc asumat în prospect într-un interval de cel mult 90 de zile calendaristice.

Conform propunerii, acțiunile tranzacționate pe piețele reglementate din țara noastră, din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European ar urma să primească o pondere de 30% în calculul riscului. În schimb, fondurile de obligațiuni ar fi cotate la 50%, fondurile monetare la 75%, în timp ce ETF-urile și alte tipuri de fonduri ar avea o pondere de 25%.

Această structură a generat controverse în industria financiară, specialiștii avertizând că, în noua formulă, o acțiune individuală ar deveni mai sigură decât un produs diversificat precum un fond de investiții sau o obligațiune. Această metodologie este esențială pentru siguranța economiilor viitorilor pensionari.

George Moț, consultant în domeniu, a criticat dur abordarea ASF, susținând că aceasta contrazice principiile de bază ale finanțelor. „Acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții. Dacă această afirmație ar apărea într-un examen de finanțe sau într-un curs de management al riscului, probabil ar fi considerată greșită. Cu toate acestea, o modificare propusă de ASF pentru fondurile de pensii ajunge exact la această concluzie”, a precizat George Moț, citat de redactia.ro.

Consultantul subliniază că, în realitate, obligațiunile de stat și fondurile diversificate oferă o protecție superioară față de acțiunile unei singure companii. Acesta acuză ASF că încearcă doar să mascheze problemele structurale prin redefinirea termenilor, ignorând standardele internaționale în managementul riscului.

„Este normal ca o acțiune individuală să fie considerată mai sigură decât un fond de investiții diversificat? Sau decât anumite categorii de obligațiuni? În opinia mea, problema este reală. Soluția propusă însă nu rezolvă cauza, ci încearcă să ocolească regulile de management al riscului prin redefinirea lor. Ca autor al metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii, consider că există soluții mult mai logice și mai ușor de justificat decât aceea de a declara că acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile sau fondurile de investiții”, a adăugat George Moț.

Proiectul rămâne în etapa de dezbatere, însă impactul său asupra economiilor a milioane de români ar putea fi semnificativ, motiv pentru care specialiștii continuă să monitorizeze evoluțiile în acest caz.