Tranziția către ora de vară, programată anual pentru ultima duminică a lunii martie începând cu 1996 la nivel european, are ca scop principal eficientizarea utilizării luminii solare și scăderea poverii energetice. Deși conceptul a fost propus încă din secolul al XVIII-lea de figuranți istorici precum Benjamin Franklin, România a adoptat această practică cu regularitate abia din anul 1979.

Impactul acestei schimbări asupra stării de sănătate a populației este însă unul monitorizat atent de specialiști. Într-o postare pe contul său de Facebook, conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru avertizează că, deși duminica este ziua în care se pierde o oră de somn, „abia de luni se vor simți efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.”

Conform medicului ieșean, riscul de a suferi un infarct miocardic se amplifică cu 5-10% timp de trei zile după modificarea orarului, vizate fiind în special persoanele tinere, active în câmpul muncii. De asemenea, în cazul pacienților diagnosticați cu depresie sau cu diverse vulnerabilități psiho-emoționale, riscul suicidar poate crește pe parcursul a două săptămâni.

Printre manifestările frecvente raportate de pacienți se numără insomnia, oboseala cronică, stările de anxietate, apatia și tulburările de concentrare, cauzate de stresul la care este supus organismul. Dr. Tudor Ciuhodaru subliniază importanța unui consult de specialitate în cazul persistenței acestor simptome: „Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine să fiți evaluați către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.”

Deși majoritatea oamenilor reușesc să se adapteze complet în aproximativ 15 zile, unitățile de primiri urgențe înregistrează anual cazuri de agravare a unor condiții medicale preexistente. Pentru a diminua aceste riscuri, medicul recomandă o planificare riguroasă a activităților, alimentație bogată în vegetale, mișcare în aer liber și evitarea factorilor de stres sau a substanțelor psihoactive.

Pe plan politic, discuțiile privind renunțarea la acest mecanism în Uniunea Europeană bat pasul pe loc, în ciuda unui vot favorabil în 2019 și a dorinței exprimate de cetățeni. „Au trecut 5 ani și nici Comisia, nici Consiliul nu au făcut nimic! Asta deși 84% dintre cetățenii europeni care au răspuns la consultarea publică își doresc renunțarea la schimbarea orei”, a explicat dr. Ciuhodaru, care a menționat că a „inițiat un nou demers ce solicită renunțarea urgentă la schimbarea orei la nivel european”.

În timp ce state precum Turcia, Rusia, Belarus sau Islanda au renunțat deja la ajustarea ceasurilor, în România o inițiativă similară a fost respinsă. Specialistul explică, în informațiile publicate de Libertatea, că multe țări au renunțat la această practică invocând faptul că perturbarea populației și pierderile economice depășesc beneficiile anticipate inițial.