Un raport recent publicat de Guvernul României scoate în evidență o vulnerabilitate majoră în structura forței de muncă din sectorul public: aproximativ 55% dintre bugetari fac parte din categoria de vârstă 45-59 de ani, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre aceștia se vor pensiona în următorii 15 ani.

Datele oficiale, consultate de Știrile Pro TV, indică faptul că grupele de vârstă cele mai numeroase sunt cele aflate în pragul final al carierei. Concret, în administrație activează circa 219.000 de persoane cu vârste între 50 și 54 de ani, 218.800 în segmentul 45-49 de ani și peste 207.000 în grupa 55-59 de ani. În contrast puternic, tinerii sunt subreprezentați: doar aproximativ 20.000 de angajați au între 20 și 24 de ani, iar circa 62.800 se regăsesc în segmentul 25-29 de ani.

Documentul guvernamental avertizează că acest dezechilibru demografic poate afecta sever capacitatea administrativă a instituțiilor. Retragerea masivă a angajaților experimentați într-un interval scurt ar putea lăsa goluri de expertiză greu de acoperit, mai ales în sectoarele unde deja există un deficit de personal.

Cu toate acestea, autorii analizei văd și o latură pozitivă, considerând că acest proces natural de pensionare oferă o oportunitate pentru „restructurarea graduală a aparatului administrativ”. Aceștia propun ca reducerea numărului de salariați să fie compensată prin digitalizare, eliminarea birocrației și automatizarea proceselor interne.

La nivelul anului 2026, cifrele arată un sistem public complex, dar neuniform. În luna martie, numărul total al bugetarilor era de 1.306.241. Dintre aceștia, majoritatea, respectiv 836.726, lucrau în administrația centrală, în timp ce 469.515 erau angajați la nivel local. Cei mai mulți salariați se regăsesc la Ministerul Educației (308.799), urmat de Ministerul Afacerilor Interne (125.454) și Ministerul Apărării Naționale (76.120).

Deși România are un procent de angajați la stat de doar 13,6% din totalul forței de muncă, valoare situată mult sub media europeană de 23%, raportul subliniază că dificultățile principale nu sunt neapărat legate de numărul acestora. Problemele identificate vizează calitatea pregătirii personalului și lipsa unor mecanisme de evaluare externe obiective.

Analiza statistică furnizată de Ministerul Muncii relevă că numărul contractelor individuale de muncă la nivel național ajunsese la 6.710.815 la finele anului trecut, o creștere semnificativă față de deceniul precedent, în timp ce numărul total de salariați înregistrați în 2024 a fost de 5.746.452. Guvernul mizează acum pe identificarea sectoarelor critice pentru a implementa programe de formare și reconversie profesională adaptate noilor realități tehnologice.