Perspectivele financiare pentru viitorii beneficiari ai sistemelor publice de pensii sunt marcate de un scenariu pesimist, indicând o reducere a veniturilor cu până la 23% și necesitatea prelungirii activității profesionale cu cel puțin doi ani. Aceste concluzii fac parte dintr-un raport recent despre sistemele de pensii din statele membre OCDE, consultat de Newsweek.ro.

În prezent, un salariat mediu care intră pe piața muncii poate prognoza, la retragerea din activitate, o pensie netă ce reprezintă aproximativ 63% din veniturile realizate pe parcursul carierei. Totuși, analizele sugerează că ratele viitoare de înlocuire vor coborâ semnificativ sub pragul de 40%.

O altă schimbare structurală vizează pragul de vârstă pentru pensionare, care este estimat să urce în medie cu doi ani în țările OCDE. Astfel, pentru persoanele care și-au început cariera în 2024, vârsta medie de ieșire la pensie ar urma să ajungă la 66,4 ani pentru bărbați și 65,9 ani pentru femei, față de 64,7 ani și, respectiv, 63,9 ani, cât este media actuală.

România, aflată în plin proces de aderare la OCDE, se confruntă cu riscuri și mai accentuate. Deficitul sistemului public de pensii înregistrat la nivel local este printre cele mai critice din Uniunea Europeană, fiind dublat de o dinamică demografică nefavorabilă în care numărul pensionarilor tinde să îl egaleze pe cel al angajaților. Contextul este îngreunat și de perspectiva accelerării îmbătrânirii populației, numărul persoanelor trecute de 65 de ani urmând să înregistreze o creștere de 30% până la orizontul anului 2050.

La nivel internațional, guvernele au demarat deja reforme pentru a stopa prăbușirea sistemelor de pensii. În state precum Cehia și Slovenia, vârsta legală de pensionare a fost deja ajustată spre pragul de 67 de ani. De asemenea, Republica Slovacă a introdus mecanisme prin care condițiile de pensionare anticipată sunt corelate direct cu speranța de viață a populației.

Strategiile adoptate variază: de la extinderea perioadei de referință pentru calculul contribuțiilor, până la majorarea taxelor obligatorii. Irlanda și Coreea au decis creșterea contribuțiilor, Japonia a majorat plafoanele aferente, în timp ce Cehia a optat pentru reducerea viitoarelor prestații. Mai mult, state precum Slovenia au implementat reforme complexe, vizând atât creșterea pragului de vârstă, cât și îmbunătățirea sustenabilității financiare pe termen lung.

Raportul subliniază persistența decalajelor de gen în ceea ce privește cuantumul pensiilor. La nivelul OCDE, femeile primesc în medie pensii cu aproximativ 23% mai mici decât bărbații. Deși indicatorul a scăzut față de 2007, discrepanțele rămân pronunțate, variind de la mai puțin de 10% în țări precum Slovenia sau Estonia, până la peste 35% în state precum Austria, Marea Britanie sau 47% în Japonia. Politicile din state precum Polonia, Ungaria sau Turcia, care permit în continuare pensionarea femeilor la vârste mai mici, contribuie, conform specialiștilor, la menținerea acestor inechități financiare.